În această săptămână, în zilele de 3-6 august va avea loc cea de-a XI-a ediție a festivalului Săptămâna Haferland, cea mai amplă manifestare din România dedicată promovării culturii și tradițiilor comunității sașilor din Transilvania. Evenimentul se va desfășura în zece localități din regiunea cunoscută istoric drept Țara Ovăzului (Haferland): Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri, tema ediției din acest an fiind „Sustenabilitate în peisajul cultural din Haferland”.
În premieră pentru istoria de mai bine de un deceniu a acestui eveniment, festivalul se va desfășura sub înaltul patronaj al Altețelor Sale Serenisime Prințul și Prințesa Alexander von und zu Liechtenstein, membri ai casei princiare care conduce statul Liechtenstein de peste 300 de ani.
„Suntem profund onorați de decizia Altețelor Sale Serenisime de a patrona Săptămâna Haferland, eveniment ce a devenit un reper în ceea ce privește conservarea tradițiilor și culturii comunitare”, spune Michael Schmidt, președintele Fundației M&V Schmidt, organizatoarea festivalului.
„Înaltul patronaj al Prințului și al Prințesei Alexander von und zu Liechtenstein înseamnă o confirmare a importanței pe care a câștigat-o Săptămâna Haferland în ceea ce privește păstrarea specificului cultural al zonei și revitalizarea vechilor comunități săsești din interiorul arcului carpatic. Altețele Sale Serenisime sunt importanți susținători ai inițiativelor de conservare culturală și ai mediului, ceea ce subliniază importanța pe care a căpătat-o, în Europa și nu numai, protejarea unor astfel de zone culturale. Însuși Principatul Liechtenstein este un astfel de exemplu, cu dialectul său specific alemanic și tradiția sa constituțională unică în Europa. Sperăm ca această apropiere să fie ea însăși începutul unei frumoase tradiții de cooperare culturală.”
Familia Prințului Alexander von und zu Liechtenstein, susținători ai sustenabilității
Prințul Alexander și soția sa aparțin uneia dintre cele mai vechi case princiare din Europa, cu rădăcini care coboară până în sec. XII. Alexander este fiul Prințului Philipp de Liechtenstein, fratele actualului șef al statului, Prințul Suveran Hans-Adam al II-lea, și deci nepotul acestuia din urmă. Este căsătorit cu Prințesa Astrid din 2003. Alături de fiica lor, Prințesa Theodora, Prințul Alexander și soția sa sunt implicați de mult timp în proiecte de regenerare culturală și conservare a mediului, inclusiv în România, țară pe care au mai vizitat-o în trecut.
Astfel, Prințesa Theodora, alături de Fundația Green Teen Team, pe care a fondat-o, a susținut proiectul de reintroducere a zimbrilor în sălbăticie de la Măgura Zimbrilor din Armeniș (zonă protejată de aproximativ 59.000 de hectare, aflată în județul Caraș-Severin). Cu această ocazie, în anul 2015 Prințesa a vizitat România alături de tatăl ei. Pentru Prințesa Theodora, interesul pentru sustenabilitate a devenit o opțiune de carieră, ea studiind în prezent arhitectura sustenabilă la Universitatea Cambridge.
În egală măsură, pentru Prințul Alexander și soția sa, protejarea patrimoniului reprezintă un domeniu de interes care datează de decenii. La proprietatea pe care o dețin în Italia, pe malul Lacului Garda, prințul și familia sa au restaurat locuința, un ansamblu de clădiri ce datează din anul 1050. De asemenea, familia a replantat arboret nativ printre arborii seculari, a revitalizat livada și a reluat producția artizanală de ulei de măsline de pe un mic lot de măslini aflat în perimetrul proprietății.
Ce puteți vedea și face timp de patru zile la Săptămâna Haferland
La ediția din acest an a festivalului, pe lângă evenimentele deja consacrate – baluri tradiționale săsești, concerte de orgă și de muzică săsească, prelegeri, spectacole de dans popular, proiecții de film, expoziții foto și de costume tradiționale, paradă de costume populare etc. – vizitatorii vor putea asista la resfințirea Bisericii Evanghelice din Rupea, ansamblu arhitectonic recent restaurat ce include un zid de incintă fortificat, caracteristic pentru bisericile săsești din Transilvania. Biserica din Rupea, întemeiată la începutul secolului al XIV-lea, a fost unul dintre centrele majore ale vieții spirituale ale comunității săsești din Transilvania. Puțini din cei care au admirat orga și minunatele covoare expuse în Biserica Neagră din Brașov știu că acestea provin, de fapt, de la biserica din Rupea. De altfel întregul ansamblu al cetății Rupea, construit între secolele XIV și XVII a fost restaurat sau, unde nu a mai fost posibil, reconstruit, începând cu zidurile, curtea interioară și turnurile (Turnul Porții, Turnul Slăninii, Turnul Slujitorilor, Turnul Cercetașilor, Turnul Pulberăriei etc.).
Un alt punct de atracție pentru vizitatori vor fi tururile (unele ghidate), cum este deja celebra plimbare către Stejarul lui Crulici, un arbore multisecular. Cei care vizitează zona pot vedea pe viu stejari de 400 sau chiar 600 de ani, încărcați de legende și istorii locale, aproape la fiecare pas – până la extremitatea de nord a Haferlandului, lângă Sighișoara, unde se află platoul Breite și zecile sale de stejari cu vârsta de sute de ani.
Participanții vor avea de asemenea ocazia de a face vizite la fermele și în curțile tradiționale ale localnicilor și de a degusta produse bio, iar copiii și adulții deopotrivă își vor putea încerca iscusința în atelierele live de pictură pe lemn, pâslit, împletit coronițe, cioplire în lemn, țesut și brodat etc.
Întreaga zonă a Țării Ovăzului oferă numeroase oportunități pentru vizitatori, de la bisericile fortificate construite începând cu secolul al XII-lea (satele Saschiz și Viscri fiind incluse în patrimoniul mondial UNESCO) la pitoreștile locuințe tradiționale sau locuri devenite deja celebre, precum proprietatea deținută de regele Charles al III-lea la Viscri, care este deschisă publicului pentru vizitare.
Programul ediției 2023 a festivalului Săptămâna Haferland poate fi consultat pe site-ul evenimentului, www.haferland.ro, precum și pe paginile https://www.facebook.com/haferland și https://www.instagram.com/saptamana_haferland/.
Despre Săptămâna Haferland
Festivalul Săptămâna Haferland a fost inițiat în 2013 de către Fundația M&V Schmidt, alături de Fundația Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, organizație fondată de muzicianul german de origine română, Peter Maffay. Obiectivul general al manifestării este promovarea culturii și a tradițiilor sașilor din Transilvania, precum și dezvoltarea turismului din regiunea Țării Ovăzului.
Această ediție este finanțată de Consiliul Județean Brașov, co-finanțată de Ministerul Culturii și organizată în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Remarul 16 Februarie, CON-A, Fundația Bosch România, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, CEC Bank, Rompetrol, Ravago, Sefar, Caparol, Autonet, MHS Truck & Bus și Automobile Bavaria, parteneri media KISS Fm și Calea Europeană.
Co-organizatorii festivalului, Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, sunt sprijiniți de partenerii locali: Fundația Mihai Eminescu Trust, Fundația ADEPT Transilvania, Asociația Nowero, Primăria Rupea, Asociația Descoperă Archita, Asociația Vecinătatea Femeilor din Saschiz și Primăria Bunești, jud. Brașov.
Ca în fiecare an, festivalul Săptămâna Haferland se bucură și de susținerea unor importanți parteneri germani, precum Centrul Cultural al Sașilor Transilvăneni din Bavaria, Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania, Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania, Biserica Evanghelică C.A. din România, prin Consistoriul districtual al Bisericii Evanghelice C.A. Brașov.
Scurt istoric al festivalului
Din 2013, Săptămâna Haferland a abordat la fiecare ediție anuală câte o tematică diferită din sfera culturii sau educației: Anul Muzicii (2013), Anul Restaurării (2014), Anul Educației (2015), Anul Familiei (2016), Anul Gastronomiei (2017), Anul Meșteșugului săsesc (2018), Anul Comunității (2019), prima ediție online a festivalului (2020), Anul Tradiției (2021), respectiv promovarea educației interculturale și conservarea mediului înconjurător, în 2022.
În fiecare an, Săptămâna Haferland are loc la mijlocul verii, pe o perioadă derulată între trei și șapte zile. Fiecare dintre localitățile incluse în festival prezintă un program propriu, în funcție de resursele și specificul cultural al locului.
Numărul participanților a crescut de la an la an, astfel încât la cele zece ediții desfășurate până în prezent numărul total al acestora a depășit 37.500 de persoane.
